Peste pe pat de cartofi

INGREDIENTE  4 macrouri (cod, pastrav,crap), 1kg cartofi, 1 ceapa, 2 catei usturoi, 4 linguri ulei, sare, piper, maghiran, oregano, felii de lamaie.
PREPARARE  Cartofii curatati de coaja se taie felii rotunde. Intr-un vas uns cu ulei, se asaza un strat de cartofi, se presara ceapa tocata marunt si catei de usturoi rasi, apoi un alt strat de cartofi. Peste ei se presara sare, piper, maghiran. Se toarna in tava supa de legume si doua linguri ulei.
   Se acopera cu folie de aluminiu si se dau la cuptor, 20 de minute. Se scoate vasul si se indeparteaza folia.
   Pestele taiat bucati se stropeste cu zeama de lamaie si doua linguri ulei. Se presara sare, piper, oregano. Bucatile de peste se asaza peste cartofi. Se lasa la cuptor pana se rumeneste pestele.
   Daca a scazut sosul, se mai toarna supa de legume(apa) pentru a nu se lipi cartofii.
   Se decoreaza cu patrunjel si felii de lamaie.

Zucchini la cuptor

INGREDIENTE  2 dovlecei "zucchini "mari, 3 oua, 10 linguri lapte, 2 linguri smantana, 3 linguri cu varf faina, 1/2 plic praf de copt, 1 ceapa potrivita, 1 ardei gras rosu (galben), 2 catei usturoi, 1 legatura patrunjel proaspat, 2 linguri ulei, 100g cascaval, oregano, busuioc uscat, sare, piper.
PREPARARE  Dovleceii cu coaja se taie felii potrivite. Se presara sare si se lasa la scurs, in strecuratoare, o ora. Intre timp, se toaca marunt ceapa, iar cateii de usturoi se piseaza. Ardeiul se taie cubulete.
   Ouale se bat bine, se incorporeaza uleiul, laptele, smantana. Se adauga faina si praful de copt si se bate cu telul. Sosul obtinut se amesteca cu usturoiul pisat, patrunjelul tocat, oregano, sare, piper, busuioc.
   Dovleceii se spala si se usuca cu servetele de hartie. Peste dovlecei se toarna compozitia de mai sus si se amesteca bine.
   Intr-un vas uns si tapetat cu pesmet,se asaza dovleceii in straturi. Intre straturile de felii de dovlecei se presara ceapa si ardeiul tocate. Ultimul strat va fi din felii de zucchini.
   Deasupra se toarna sosul ramas dupa ce s-au amestecat dovleceii. Se dau la cuptor incins in prealabil, la foc potrivit, 30 de minute. Se scoate vasul din cuptor, se presara cascavalul ras si  se mai tin dovleceii in cuptor, 10 minute.
   Se servesc cu smantana sau mujdei de usturoi.
  Truc  In faina care se amesteca cu lapte (apa) se presara sare si, astfel, nu se mai formeaza cocoloase.

Coriandrul

Coriandrul este originar din Asia si Grecia. Se cultiva si la noi, in special in nordul Moldovei.
Aspect  Fructele sunt rotunde, putin ascutite la capat si goale pe dinauntru. Ele sunt de culoare galben-rosiatica, dar si verzi.
   Gustul fructelor este dulce-amarui.
   Frunzele proaspete de coriandru numite in America Latina si in SUA "cilantro" sunt si ele condiment.
   In Europa de nord, frunzele sunt numite "patrunjel italienesc"sau "chinezesc" datorita formei frunzelor.
Mod de folosire  Fructele uscate sunt folosite intregi sau macinate. Coriandrul aromatizeaza muraturile, carnatii si salamurile. Este foarte potrivit pentru sosurile de rosii, mancarurile cu varza sau fripturi.
   In bucataria arabeasca, coriandrul in combinatie cu sucul de portocala, este folosit la marinarea carnii de miel.
   El este un ingrdient de baza pentru prepararea pudrei de curry.
Indicatii  Coriandrul calmeaza durerile abdominale,  reduce balonarile si combate greturile provocate de raul de masina.

Curry

Curry este originar din India unde se folosesc frunzele proaspete al arborelui cu acelasi nume.
Mod de folosire  Frunzele uscate isi pierd aroma in cateva zile. De aceea, se prepara o pulbere din mai multe condimente care imita aroma frunzelor de curry. Acest amestec cuprinde piper, ardei chili, ghimbir,curcuma coriandru, cuisoare, cardamon. Culoarea pulberii provine de la curcuma.
   Pudra curry imita aromele frunzelor proaspete ale arborelui. Gustul este iute si picant.
   Curry se foloseste la pregatirea fripturilor la cuptor sau la gratar.
   Curry poate imprumuta o aroma picanta si dulceaga si  preparatelor din legume, paste, oua, orez.

Tarhon

Tarhonul este originar din Mongolia si Siberia. In secolul XVI a patruns in Europa si America de nord. El creste spontan in tarile din Europa. Astazi, se cultiva in Europa, Asia si SUA.
Denumiri: "dracon", "tarcon". "tancum".
Aspect  Frunzele sunt ascutite si lunguiete, de un verde inchis, cu o suprafata lucioasa. Ele sunt foarte aromate datorita uleiurilor eterice. Gustul tarhonului central-european este aromat, dulceag. Tarhonul rusesc are gust amarui. El se recolteaza inainte de inflorire, pentru a fi folosit drept condiment.
   Ca planta cultivata se cunoaste de mult. Spre deosebire de tarhonul care creste spontan, tarhonul de cultura are miros si gust mai puternic si mai placut.
Mod de folosire  Tarhonul este un condiment rar folosit in bucatarie. El se foloseste proaspat, deoarece uscat are o aroma slaba. Tarhonul poate fi conservat cu succes in otet. Intr-o sticla se introduc frunze proaspete si o lingurita de sare. Se toarna 1 l otet de mere sau otet de vin si se lasa o saptamana la lumina.
   In bucataria nemteasca si frantuzeasca, tarhonul proaspat se adauga in sosul de smantana, in maioneza,  in sosul de ciuperci si in salate.
   Acesta condimenteaza preparatele din peste si fructe de mare, dar se foloseste si la muratul legumelor. Tarhonul aromatizeaza otetul si uleiul pentru salate, dar si muraturile.
   La noi, se aduga in ciorba si iahnia de fasole, in mancarea de spanac, in preparatele din carne de miel si in salatele de legume cu oua. Frunzele de tarhon se folosesc in salatele cu branza si lapte acru.
   In mancare, tarhonul se presara cand aceasta e aproape gata, pentru a-si pastra aroma. Sunt suficiente cateva fire, deoarece, folosit in exces ,amareste mancarea.
   El inlocuieste sarea, piperul si otetul. De aceea, este recomandat persoanelor care trebuie sa evite aceste condimente.
Indicatii  Tarhonul regenereaza ficatul si reduce nivelul colesterolului.
   El regleaza si stimuleaza functia gastrica, fiind recomandat persoanelor cu probleme digestive.
   Tarhonul este bogat in vitaminele A, C si iod.
   Cateva frunze mestecate dimineata, pe stomacul gol, protejeaza dintii impotriva cariilor si intaresc gingiile.
   Frunzele inghitite stimuleaza pofta de mancare.
   Tarhonul este o planta-minune in cazul balonarii, constipatiei . In aceste cazuri, se foloseste sub forma de infuzie. O lingurita de planta uscata se adauga intr-o cana de apa clocotita,se acopera, se lasa 10 minute si se strecoara. Aceasta infuzie este recomandata si in cazul bolilor de ficat.
Contraindicatii  Nu se consuma de femeile insarcinate sau de cele care alapteaza.

Cuisoare

Cuisoarele sunt originare din Indonezia.
Aspect  Cuisoarele sunt mugurii florilor unui arbore exotic. Bobocii de culoare purpurie se culeg manual,  inainte ca ei sa se deschida. Gustul lor este iute-dulceag, iar mirosul foarte aromat, picant.
   Mugurii se usuca si devin de culoare brun-ruginie. Ei au forma de mici cuie. Cuisoarele se gasesc intregi sau macinate. Cuisoarele macinate isi pierd mirosul si gustul.
Mod de folosire  In Europa, ele se folosesc la muraturi, vin fiert, peste fiert. Cuisoarele sunt un condiment placut la prepararea biscuitilor si a turtei dulci. Adaugate in vinul fiert si ceai, dau  acestora o aroma deosebita.
   Mirosul puternic al cuisoarelor da un gust special pestelui, carnii de vinat, de pui, verzii rosii si carnii afumate.
Indicatii  Cuisoarele mestecate ne scapa de dureri de dinti, diaree, crampe la stomac. Datorita unei substante care combate inflamatiile si infectiile, cuisoarele previn formarea cheagurilor de sange.
   O cura de 30 de zile cu cate 5 cuisoare macinate si adaugate in compot sau salata de fructe ajuta la cresterea imunitatii.
   Cuisoarele alunga si moliile. Se inteapa cu ele o portocala sau se asaza in saculet de panza, in sifonier.

Menta

Denumire  "izma buna", "minta", "izma de gradina".
Aspect  Menta este o planta mediteraneeana, raspandita in intreaga Europa. La noi, se cultiva menta alba si neagra.
   Menta are frunzele de culoare verde-inchis. Gustul este picant si aromat. Menta lasa in gura senzatia de racoare. Ea face parte din familia cimbrului si a maghiranului. Mirosul este puternic.Exista si varietati cu aroma de fructe : lamaie, portocala sau mar.Exista mai multe tipuri de menta.
   Spearmint sau menta verde este o planta perena cu frunze verzi-gri si flori lila sau albastre.
   Peppermint sau menta piperata are frunze de culoare verde inchis pe partea superioara si verde deschis pe partea inferioara. Mirosul este puternic, iar gustul iti da senzatia de racoare.
   Mentha spicata are frunzele usor intoarse, iar florile sunt alb-purpurii. I se spune" menta portocalie" datorita mirosului de portocala.
   Mentha pulegium, cu flori roz, se mai numeste "busuiocul cerbilor ". Ea creste spontan in Europa si vestul Africii, dar se si cultiva pentru aroma sa puternica. Uleiul extras se foloseste in aromoterapie.
   Mai exista Mentha piperita rubescens numita "izma neagra " si Mentha piperita palescens numita "izma alba ".
   La noi, in flora spontana, se intalnesc multe specii de menta. Singura care se cultiva este menta piperita.
Mod de folosire  Ea aromatizeaza dulciurile, indeosebi inghetatele, salatele si iaurturile. Se mai foloseste la bauturi si la prepararea gumei de mestecat. Se prepara si otet cu menta, utilizat la aromarea salatelor de legume.
   Ea este apreciata in sosurile foarte condimentate. Menta aromatizeaza  dovleceii, salata verde sau spanacul.
   Menta condimenteaza preparatele din carne de miel, dar si mancarurile din mazare, fasole si cartofi.
   Combinatia menta-ciocolata se gaseste in numeroase creme pentru prajituri.
   Ceaiul de menta se consuma in zilele cu temperaturi foarte mari. Nu se infuzeaza prea mult pentru ca devine amar. Frunzele de menta se congeleaza sau se usuca.
   Ele sunt un decor de efect pentru orice preparat.
Indicatii  Sub forma de infuzie, menta stimuleaza digestia si reduce balonarile. Este utila in tulburarile digestive, hepatobiliare, in cazul calculilor biliari sau  a bolilor pancreasului.
   Menta este un bun antidiareic, datorita continutului de mentol. Ea intra in componenta multor ceaiuri: gastric, hepatic, contra colicilor, contra diareei.
   Infuzia  din frunze ( 1 lingura de frunze si o cana apa clocotita) se bea in caz de greata, dischinezii biliare, spasme. Se consuma 1-2 cani pe zi.
   In migrene, se recomanda cataplasme cu infuzie rece de menta, aplicata pe frunte.
Contraindicatii  Menta trebuie evitata sau folosita cu precautie in cazul copiilor mici, in timpul sarcinii si in cazul persoanelor cu hipertensiune, cu ulcer sau gastrita.