Budinca cu crenvursti

INGREDIENTE  700g crenvursti, 1 cana lapte, 4 oua, o farfurie cu paine taiata cubulete, 2 cepe, 1 ardei gras, 2 lingurite mustar, marar proaspat, sare, piper, busuioc uscat, maghiran.
PREPARARE  Se decojesc crenvurstii, se taie rondele  potrivite si se prajesc in trei linguri de ulei. Se scot din tigaie, se adauga ceapa tocata marunt si se caleste pana devine translucida. Se ia de pe foc si se presara marar tocat. Se lasa sa se raceasca.
   Intre timp, se amesteca laptele cu smantana, mustarul, ouale, cubuletele de ardei si condimentele. Se unge un vas si se tapeteaza cu pesmet. Se amesteca crenvurstii cu sosul de ceapa si amestecul de paine.
   Se toarna compozitia in vasul pregatit. Se da la rece o ora, acoperit. Se acopera vasul cu o folie de aluminiu si se da la cuptor, 20 de minute.
   Se indeparteaza folia si se mai lasa la cuptor pana se rumeneste usor.

Cimbrul de cultura

Cimbrul este un condiment folosit in intreaga lume.
Denumire: "lamaita"," lamaioara", "iarba cucului".
Aspect   Planta anuala are o tulpina cu multe ramificatii. El creste in zonele cu multa lumina. Florile sunt roz- pal, violacee, lila si infloresc din iulie pana in octombie. Vara, la amiaza, din pernitele florilor se revarsa un parfum aromat care atrage albinele. Frunzele au culoarea gri spre verde. De la cimbru se folosesc frunzele si semintele uscate. Cimbrul proaspat are o aroma mai slaba decat cel uscat. El este folosit ca inlocuitor al piperului negru, datorita gustului iute si usor mentolat.
   Frunzele se recolteaza inainte de inflorire, cand aroma este puternica si se usuca la umbra.
   Cimbrul de cultura este confundat cu cimbrisorul, o planta multianuala medicinala sau cu cimbrul de gradina, folosit drept condiment.
Mod de folosire  Cimbrul de cultura da un gust savuros mancarurilor cu carne, supelor si sosurilor.
   Cimbrul de gradina se potriveste foarte bine cu mancarurile de legume ( preparate din fasole, ciorbe de rosii, salate ). El este folosit la prepararea muraturilor si in industria conservelor.
   Este apreciat  si folosit de bucatariile din Grecia, Italia si Spania. El este nelipsit din bucataria romaneasca, la prepararea sarmalelor, a chifelelor si a carnii pentru gratar.
   Cimbrul, combinat cu carnea grasa de rata, miel sau porc, ajuta la digestia acestora.
   El intra in componenta faimosului amestec "ierburile de Provence".
   Din cimbru, usturoi, ulei de masline si piper se prepara un sos bun pentru fripturi sau legume pregatite pentru gratar.
   Cand clocoteste mancarea, se adauga si cimbrul pentru ca isi lasa greu aroma.
Indicatii  Ceaiul de cimbru combinat cu musetel si podbal trateaza guturaiul. Cimbrul se mai numeste "antibioticul saracului",deoarece contine thimol, un ulei volatil si  bun antibiotic El combate inflamatiile si infectiile intestinale. Se prepara o infuzie din doua lingurite de planta uscata si 250ml apa clocotita. Se lasa 10 minute si se bea. Ceaiul  calmeaza durerile abdominale si usureaza evacuarea gazelor din intestine. Tot ceaiul revigoreaza corzile vocale.
   1 lingurita din aceasta planta contine 20% din necesarul zilnic de fier.

Ienibaharul

Denumire  "piper de Jamaica"
   Este originar din Jamaica si Mexic.
Aspect  Fructele de ienibahar sunt cat un bob de mazare. Ele apartin unui conifer tropical, care atinge inaltimea de 12 m. Frunzele sunt lucioase si au culoarea verde-inchisa. Florile sunt mici si albe si dispuse in ciorchine.
   Denumirea vine din limba turca, care inseamna "mirodenie noua". Ea a fost adusa in Europa de portughezi. Otomanii aduc condimentul in tara noastra.
   Invelisul fructului contine doua fructe tari in forma de rinichi. Se culeg fructele necoapte, se usuca pana se increteste coaja si devine de culoare bruna.
   Aroma este dulceaga si usor piperata. El aduna mai multe arome a unor mirodenii. De aceea, chinezii ii spun ienibaharului "piper cu o suta de arome". Gustul e puternic, o combinatie intre nucsoara, cuisoare si scortisoara.
Mod de folosire  Ienibaharul se foloseste intreg sau macinat. Este foarte bun la tocanitele de carne,in  sosuri si fripturi. In Europa este mai putin folosit. Nicaieri nu se prepara carnatii fara acest condiment.
   La noi, micii si carnatii se prepara numai cu praf de ienibahar.
   Marinatele de pui, vita si porc contin boabe pisate de ienibahar.
   Acest condiment este utilizat si in bauturile fierbinti : ceai, vin fiert, ciocolata, compoturi.
   De obicei, boabele de ienibahar se rasnesc inainte de folosire pentru a nu-si pierde aroma. El este folosit in pasta de curry.
Indicatii   Ienibaharul stimuleaza digestia si scade tensiunea arteriala.
   Datorita continutului mare de minerale, ienibaharul stimuleaza apetitul, dar regleaza si functia  ficatului.

Schinduf

Schinduful creste in Asia centrala, zona mediteraneeana, SUA. La noi se cultiva in judetele Constanta si Braila dar creste, de obicei, spontan, in zonele cu mai multa caldura.
Denumiri  "darul zeilor", "arborele de spanac".
Aspect Schinduful este o plata ierboasa, cu flori albe-liliachii si seminte mici, aflate in pastai lungi si subtiri. Face parte din familia leguminoaselor. Se spune ca medicii egipteni apreciau schinduful pentru ca ii ajuta pe soldati sa se refaca repede, dupa ranile din lupta.  El dadea putere si tinerete persoanelor in varsta.
    Infloreste din mai pana in iulie. Intreaga planta emana un miros puternic, asemanator leusteanului. Fructul este o pastaie.  Semintele sunt tari, cu suprafata brazdata, de culoare maroniu-galbuie. Ele sunt ovale sau rombice. Semintele crude au un gust amar si, de aceea, se prajesc inainte de a fi folosite.
    Mirosul este picant, iar gustul e dulce-amarui. Frunzele are o aroma fina de iarba si floare de fan.
   Semintele macinate au o aroma puternica si gust dulce-amarui, amintind de zaharul ars.
Mod de folosire  Se consuma semintele si frunzele pisate sub forma de pulbere. Pulberea se obtine prin macinarea semintelor cu rasnita de cafea.
   Frunzele se folosesc proaspete, uscate sau macinate. In India, frunzele proaspete se prepara ca spanacul. Ele condimenteaza supele, ciorbele, salatele, sarmalele, sosurile.
   In tarile asiatice, semintele uscate se folosesc in amestecul de curry.
   Totodata, condimentul se utilizeaza si in prepararea bomboanelor, a produselor de patiserie, a gumei de mestecat.
Indicatii  Sub forma de ceai, schinduful are efecte antitusive si laxative. Semintele se macina in rasnita de cafea.  Din doua lingurite de pulbere la o cana de apa clocotita se face o infuzie. Se lasa 15 minute. Se bea caldut.
   Semintele de schinduf au o cantitate mare de proteine si grasimi.
   Schinduful contine fibre solubile, in proportie de 75%. Semintele ajuta la o buna digestie a alimentelor. Senzatia de satietate se mentine mult timp. Pentru reducerea colesterolului "rau" se ia cate o lingurita de pulbere, de patru ori pe zi, inaintea meselor.
   Infuzia din seminte este recomandata in diabet, ateroscleroza, guta si tuberculoza.
   Semintele de schinduf se folosesc in producerea steroizilor, a hormonilor sexuali si a contraceptivelor orale.
   Schinduful contine multe minerale: cupru, potasiu, calciu, fier, magneziu, dar si vitaminele A, C, B6. Folosit cu regularitate, el scade colesterolul si trigliceridele.
Contraindicatii  Schinduful nu se recomanda in timpul sarcinii si nici consumul lui concomitent cu medicamentele anticoagulante.

Seminte de mac

Aspect  Semintele de mac din Europa si America de nord sunt de culoare albastra. Un alt tip de seminte sunt albe si se gasesc in Asia si Orientul Mijlociu. Macul din Europa si America contine foarte putin opium care dispare in momentul cand floarea se coace.
   Specia Papaver somniferum poate fi gasit in India, China si Afganistan, el avand efect narcotic.
   Semintele de mac sunt boabe minuscule. Atat semintele albastre cat si  cele albe au forma de rinichi. Semintele albe sunt mai mici decat celelalte. Ele au gust dulce, cu aroma fina de nuca. Semintele se pot praji inainta de a le folosi, pentru a spori aroma.
Mod de folosire  Semintele de mac sunt folosite la umpluturi, in produsele de patiserie.
   In bucataria romaneasca, aceste seminte sunt utilizate pentru umplerea cozonacilor ardelenesti sau presarate pe covrigii calzi.
   Ele aromatizeaza aluatul de chec, tort, dar si salatele de fructe. Se folosesc si in mancarurile de peste si legume.
Indicatii  Semintele de mac sunt bogate in acid linoleic, recomandat pentru afectiunile cardiovasculare sau digestive.
   Ele sunt o sursa importanta de calciu si cupru.